NATURA CA ARTIST

Apa ca „material de artă”

Am început ca sculptor în lemn, cu sculpturi clasice destul de tradiționale, care stăteau pe un piedestal. De-a lungul anilor, am descoperit arborele în sine ca material, apoi trunchiul de copac în picioare, uscat, și, în cele din urmă, arborele viu. Acum câțiva ani am descoperit întâmplător că sculpturile mele din lemn au un efect complet diferit atunci când sunt plasate în apă: o parte este sub suprafața apei și este încă vizibilă. Lumina se sparge la nivelul apei și astfel forma sculpturii se schimba. A existat, de asemenea, o descoperire: fotografiind sculpturile mele plutitoare din lemn („plute”) de sub nivelul apei, erau vizibile reflexiile optice. Așa că am început să percep apa ca pe o „substanță artistică”.

Toate acestea au dus la „a privi natura atent”. Natura folosește căldura și frigul ca dalta unui sculptor. Există un punct triplu, un punct în care condițiile de presiune și temperatura sunt astfel încât apa - aproape! - este simultan lichidă, solidă (chiar gheață) și gazoasă (abur / ceață).

 Aceste experiențe au fost încorporate în proiectul giSCHt: Am pulverizat cireșul uscat cu un agent de curățare cu apă caldă de înaltă presiune, în mai mulți pași, la temperaturi sub zero grade, adică îngheț permanent.

În armonie cu natura

Văzusem deja acest copac pregătindu-se pentru diferite anotimpuri, iar de-a lungul timpului, experiența mea a devenit un dialog cu natura.

Cum ia copacul apa? Cum se descurcă cu frigul? Părți din gheață s-au dezghețat din nou, ramuri mai mici s-au rupt sub greutate. Provocarea a fost să variez jetul de apă, să am un anumit ritm, să creez forme curgătoare. O parte din acest concept de artă se bazează pe științele naturii. Existau, și există și astăzi, cultivatori de fructe, care în martie și aprilie, când înghețurile nocturne amenință să distrugă florile, distribuie o ceață peste flori. Astfel, se formează un strat fin de gheață, care protejează împotriva înghețului.

Paradox: Rezultatul este un fel de „tampon de căldură” cu câteva grade sub 0, care apoi protejează de un îngheț sub minus 10 grade. Asemănător unui iglu care oferă protecție familiei de eschimoși.

Stările agregate ale apei

Diagrama presiune-temperatură

Diagrama presiune-temperatură arată tranzițiile în diferitele stări agregate. În funcție de presiunea și temperatura ambiantă, toate cele trei stări agregate pot fi prezente simultan într-un singur punct, așa-numitul punct triplu.

Când apa începe să fiarbă, care apare la nivelul mării la 100 de grade Celsius, apa lichidă se evaporă în vapori de apă. Răcirea apei la zero grade duce la formarea gheții solide. În schimb, gheața se topește la zero grade în apă. Vaporii de apă se condensează din nou la starea de apă la 100 de grade Celsius. Dacă gheața trece direct în starea gazoasă, fără a trece prin starea lichidă de agregare, se numește sublimare. Este așa-numita gheață uscata. În schimb, dacă aburul se evaporă în gheață, este vizibil ca flori de gheață sau brumă.

Ceața apare atunci când picăturile de apă sunt dispersate foarte fin în aer. Acest lucru are loc atunci când aerul se răcește și poate absorbi mai puțină umiditate. Excesul de apă începe să se condenseze.

Apa este viață - fără apă viața ar fi de neconceput

Apa se găsește sub diferite forme. Soarele evaporă apa lichidă în vapori de apă. Devine vizibil sub formă de nori sau ceață și revine ca ploaie pe pământ. La temperaturi sub zero grade Celsius, apa îngheață. Chiar și astăzi ghețarii sunt reminiscențe ale erei glaciare, care a durat până acum aproximativ 10.000 de ani. Energia geotermală încălzește apa din pământ și determină apariția izvoarelor de apă fierbinte. Această apă iese în formă gazoasă și se condensează rapid in vapori de apă în aerul mai rece, o stare de echilibru între faza lichidă și cea gazoasă.

Din viața noastră de zi cu zi cunoaștem cele trei stări ale apei, numite și stări agregate:

• solidă
• lichidă
• gazoasă

În stare solidă, este stabilă dimensional, în stare lichidă se conformează spațiului înconjurător, iar în stare gazoasă umple complet spațiul disponibil.

Thomas Hoffmann, matematician, economist al apei, sculptor și pedagog

Despre Thomas Rappaport